tag:blogger.com,1999:blog-20105158405784626212011-04-22T02:47:19.339+03:00Adelinahttp://www.blogger.com/profile/04288786607543020791noreply@blogger.comBlogger31100tag:blogger.com,1999:blog-2010515840578462621.post-71370175135145376562008-12-18T20:46:00.003+02:002008-12-18T21:10:24.185+02:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SUqgD4P_WiI/AAAAAAAAABY/Ne5Zb4dsYzM/s1600-h/untitledtyr.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 281px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SUqgD4P_WiI/AAAAAAAAABY/Ne5Zb4dsYzM/s320/untitledtyr.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5281209501544831522" border="0" /></a><br />Ce te faci cand fiecare dimineata te intampina cu o stare de "nu vreau nimic azi...". Cand ai bani dar nu vrei sa-ti cumperi nimic. Si cu toate ca ma laudam acum o luna ca "sunt deprimata dar ma tratez", tin sa va anunt ca tratamentul nu a dat nici un rezultat.<br /> Cred ca am bifat ceva kilograme in minus de la atata sport si din cauza ca nu mai am pofta de manacare. Si nu era necesar...ating pragul de 45 de kg asa ca voi arata probabil ca o anorexica palida si deprimata.<br /> Constientizez ca gresesc si ca incep sa ma izolez de toti din jur dar sincer nu mai vreau nimic, tot ceea ce ma face fericita momentan e sa dorm mult mult mult. Si sa muncesc mult. Am senzatia ca, daca ma voi refugia in munca nu ma voi gandi la el. Am nevoie de un psiholog sau in psihoterapeut care sa-mi prescrie ceva medicamente roz ce ma vor face fericita.<br /> Sau sa ma apuc de fumat....tentatia e mare...<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2010515840578462621-7137017513514537656?l=adelina-closer.blogspot.com' alt='' /></div>Adelinahttp://www.blogger.com/profile/04288786607543020791noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2010515840578462621.post-40369096347412820892008-11-20T23:15:00.000+02:002008-11-21T00:22:49.860+02:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SSXi5B8-M-I/AAAAAAAAABQ/pQNDBPA-PKo/s1600-h/8d03.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SSXi5B8-M-I/AAAAAAAAABQ/pQNDBPA-PKo/s320/8d03.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270868408311624674" border="0" /></a><br /><br /><span style="font-size:100%;">Am o problemǎ cu fetele materialiste....cu toate fetele materialiste. Nu prea inţeleg de ce e mai importantǎ marca maşinii decât caracterul baiatului. De ce pentru câteva cadouri şi consumaţii plǎtite materialistele ajung sa presteze aceleaşi lucruri ca fetele de pe centurǎ? E jenant, serios. Dacǎ ar fi ceva superficial, ar mai merge. Dar sunt cǎsnicii care au la bazǎ acest schimb de servicii. Pǎrinţi care nu comunicǎ pentru ca nu ştiu cum sǎ facǎ asta.<br /> În definitiv o fatǎ ar trebui sǎ nu mai fie preocupatǎ numai de aspectul fizic. Sǎ nu mai petreacǎ jumǎtate de zi la oglindǎ de parcǎ ar fi un "produs" care trebuie sǎ arate bine acolo, pe raft, la vânzare. Sǎ încerce sǎ devinǎ independentǎ finaciar si sǎ evolueze pe plan profesional. Eu, pe parcursul relaţiilor mele, mi-am plǎtit mereu consumaţia, indiferent de situaţia financiarǎ a respectivului prieten. Aşa mi se pare corect. Una e sǎ accepţi un cadou la diferite ocazii şi alta e sǎ stai cu cineva doar pe singurul considerent cǎ iţi acordǎ </span><span style="font-size:100%;"> </span><span style="font-size:100%;">suport financiar. În aceastǎ situaţie, în care sentimentele si potrivirea de caracter sunt puse pe planul 2, (daca ajung şi pe planul ǎsta), nu cred cǎ putem vorbi de o relaţie, ci de un schimb: sex pt bani. Iar asta are altǎ denumire... :-)</span><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2010515840578462621-4036909634741282089?l=adelina-closer.blogspot.com' alt='' /></div>Adelinahttp://www.blogger.com/profile/04288786607543020791noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2010515840578462621.post-82391509170671884392008-11-18T22:02:00.000+02:002008-11-18T22:18:40.893+02:00<div style="text-align: right;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SSMizhnV1II/AAAAAAAAAAw/W-5ZIWYMTEs/s1600-h/swimm.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 319px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_p8JVmoTeZPM/SSMizhnV1II/AAAAAAAAAAw/W-5ZIWYMTEs/s320/swimm.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5270094257545663618" border="0" /></a><br /></div> Esec pe plan sentimental. Cu totii ne confruntam cu asa ceva la un moment dat. Doar ca eu credeam ca fac parte din acei oameni care isi revin cu usurinta. Si n-a fost chiar asa...<br /> Ajunsa la un punct in care insomniile si plansetele au ajuns la ordinea zilei am decis sa iau atitudine. Sa-mi revizuiesc alimentatia, sa renunt la ultimele mele placeri: cafea, cola, fast food (la tigari am renuntat de mult). Nu tin la mine argumentele de genul: "zambeste, maine va fi mai rau!", sau "oricat de greu ti-ar fi zambeste, pt ca oricand s-ar putea indragosti cineva de zambetul tau!". Dar mai lasati-ma cu psihologia asta de 2 lei !<br /> Ma voi "vindeca" in felul meu: gimnastica si inot. Ma tratez cu multa balaceala! :-))<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2010515840578462621-8239150917067188439?l=adelina-closer.blogspot.com' alt='' /></div>Adelinahttp://www.blogger.com/profile/04288786607543020791noreply@blogger.com4